JURNAL LITERAR

Versuri

Ana mea Te cer legende noi, tu, Ana mea, Manole s-a-ntrupat în dulci izvoare, Tu ți-ai topit durerea într-o floare, Sacrificată acolo într-o stea. Răsai din nou din fulgere și nori, Frumoasă ca o falnică regină, Și cazi la mine în vatră în grădină Să te culeg adesea dintre flori. Să te ascund în ochi-mi, să te țiu, Ca giuvaerul cel mai drag din lume, Să te zidesc în sufletul meu viu Cu cărămizi din aur și din hume. O, glasul tău a fost atât de trist, Durerea ta a fost atât de grea, Sacrificată astăzi ca un Crist, Tu visul mei pribeag, tu Ana mea. Eu vin la tine ca un nou Manole Să te zidesc de vie în cuvânt, Să te înalț pe soclu în rigole, Să-ți dau o nouă viață, să te cânt. 8 noiembrie 2011

JURNAL LITERAR

duminică, 9 mai 2010

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Versuri

http://www.youtube.com/watch?NR=1&feature=endscreen&v=t8eAh958x3M

ShareThis