cântec

cântec

foaie verde trei lămâi,

de ce , mândro, nu rămâi,

să-ţi pun zarea căpătâi,

cu iubirea cea dintâi,

să te sărut, să te mângâi.

să-ţi sorb din ochi culoarea lor

si merele obrajilor

şi vraja  dulce-a buzelor

şi rodiile ţâţelor,

să fur pe veci savoarea lor...

să joc norocul tău pe cer

şi-apoi frumos în iad să pier.

şi foaie verde măr rotat,

de ce, mândro, m-ai blestemat

să tot te caut în zadar

ca să te joc din nou la zar?

să fii ispită şi noroc

într-un şăgalnic tragic joc.

şi foaie verde de-un dudău,

nu mă vorbi, mândro, de rău,

că ţi-am fost dor când tu plângeai

şi-ţi voi fi pavăză în rai

şi ţi-am mai fost si altceva

când nimeni nu te mai iubea.

şi foaie verde de stejar,

te caut, mândro, în zadar,

tu te-ai ascuns pe veci în flori,

ca să-mi dai mie iar fiori

şi te-ai ascuns, mândro, -ntr-o stea

să fii pe veci averea mea.

2007